Istoria Brașovului

1211-1225

Ordinul Teutonic deține Țara Bârsei de la regele maghiar.

1235

Prima mențiune documentară a denumirii „Corona”.

1241

Brașov este distrus de mongoli.

1351

Este menționat „Districtul Brașov” (districtus de Brasso). „Scaunul Brașov” (sedes de Brassa) este menționat în 1355.

1358

Din acest an datează cel mai vechi privilegiu comercial pentru negustorii din Brașov în Valahia.

1364

Regele Ludovic I acordă orașului Brașov dreptul de a organiza târguri.

1369

Brașov primește dreptul de a depozita mărfuri din Europa Centrală.

1377

Regele confirmă conducerea politică a districtului Țara Bârsei de către Brașov.

1379

Sediul spiritual al Țara Bârseiului este transferat de la Feldioara la Brașov.

1383

Începe construcția Bisericii Negre (astăzi Biserica Neagră) (finalizată în 1477).

1385

Prima persoană din Brașov este înscrisă ca student la Universitatea din Viena.

1388

Cel mai vechi document despre existența unei școli în Brașov.

1413

Prima mențiune documentară a unui spital în Brașov.

1420

Contract între adunarea districtului Țara Bârsei și breasla blănarilor din Brașov privind construirea primăriei.

1421

Prima invazie turcească: Brașov este distrus, iar consiliul orașului este luat prizonier.

1422

Carta de Aur („Andreanum”: statutul juridic al provinciei Sibiu) este extinsă la districtul Brașov.

1427

Regele Sigismund rămâne la Brașov cu curtea sa timp de o jumătate de an pentru a organiza apărarea otomană. Orașului i se acordă Poiana.

1432

A doua invadare a turcilor.

1448-1453

Demolarea castelului pe Tâmpa și extinderea fortificațiilor orașului.

1464

Prima mențiune a Porții Schwarzgässer.

1480

Un „Jerg gramatik” este citat ca fiind cea mai veche dovadă a activității școlare românești.

1486

Brașov și districtul Țara Bârsei fac parte din „Universitatea națiunilor săsești”.

1493

Prima mențiune a unui medic în Brașov (doctor Petrus).

1498

Regele maghiar închirează castelul și conacul Bran locuitorilor din Brașov.

1502

Prima mențiune a școlii din Bartolomeu.

1512

Prima mențiune a farmaciei orașului.

1521

Neacșu din Câmpulung îi scrie judecătorului orașului Brașov, Johannes Benkner (cel mai vechi document în limba română păstrat, păstrat în Arhivele Statului din Brașov, în fostul Bastion al Forjei).

1539

Tipografia din Brașov, fondată de umanistul și reformatorul Johannes Honterus, își începe activitatea.

1541

Transformarea Mănăstirii Sfânta Ecaterina în școală. Înființarea Școlii Gimnaziale Honterus.

1542

Prima reprezentație de teatru „studențesc” la Brașov („studenți” = elevi de gimnaziu).

1542-1543

„Broșura Reformei” de Honterus pentru Brașov și Țara Bârsei; abolirea slujbei în limba latină și introducerea serviciului protestant în limba germană.

1544

Honterus devine primul prim preot protestant ales al orașului Brașov.

1545

Construcția „Marilor magazine” pe cheltuiala Apolloniei Hirscher.

1546

Construirea celei mai vechi fabrici de hârtie din Transilvania lângă Brașov.

1547

Publicarea la Brașov a „Ordinului bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania”; înființarea „Liberey” (bibliotecă școlară) la propunerea lui Honterus.

1553

Începe construcția castelului de pe Schlossberg.

1553-1554

o epidemie de ciumă face 4000 de victime la Brașov (alți ani epidemici: 1530, 1572, 1588, 1602-1603, 1660, 1718-1719).

1556-1583

Tipograful român Diaconul Coresi lucrează la Brașov, în tipografia fondată de Honterus.

1558

Este menționată pentru prima dată o școală maghiară.

1559

Construirea Porții Ecaterina.

1583

„Eigenlandrecht der Siebenbürger Sachsen” (Legea proprie a sașilor transilvăneni), scrisă de consilierul din Brașov Mathias Fronius și valabilă în „Țara Regelui” până în 1853, este tipărită la Brașov într-o ediție latină și una germană.

1612

Brașov se află în luptă împotriva lui Gabriel Báthory sub conducerea magistratului orașului Michael Weiß; în bătălia de la Marienburg (16 octombrie) armata Brașov este înfrântă, Weiß și „studenții” de la Școala Honterus cad. Cu toate acestea, Báthory nu reușește să cucerească Brașov. Pe termen mediu, se reușește, de asemenea, restabilirea statutului juridic al sașilor transilvăneni ca stat și eliberarea Sibiului.

1639-1641

Construcția bastionului aurarilor.

1658

Tătarii invadează Țara Bârsei. Judecătorul orașului, Michael Herrmann, împiedică aprinderea de incendii în oraș.

1678

Înființarea Companiei comerciale grecești din Brașov.

1688

Revoltă a locuitorilor din Brașov împotriva autorităților orașului, deoarece se plănuia predarea orașului către Habsburgi („Revolta civică din Brașov”); orașul este ocupat de trupele imperiale.

1689

Marele incendiu din Brașov distruge cea mai mare parte a orașului; biserica parohială mare a orașului devine Biserica Neagră.

1743

Construcția Liceului Honterus, 1759 a Magazinului General, 1761 a Școlii Românești din Suburbia de Sus, 1770 a Primăriei, 1772 restaurarea Bisericii Parohiale din oraș.

1785

Brașov are 17.671 de locuitori, din care: Orașul interior 4496, Suburbia superioară 6124, Orașul vechi 2946, Blumenau 2568.

1798

În Brașov există 43 de bresle cu un total de 1227 de meșteri.

1804

Introducerea iluminatului public stradal în interiorul orașului (cu petrol până în 1843).

1820

Brașov are aproximativ 20.000 de locuitori.

1822-1823

Construcția Școlii reale de băieți din centrul orașului.

1823

Înființarea fabricii de țesături Scherg.

1833

Înființarea primei fabrici de mașini și a primei turnătorii de fier din Brașov, Julius Teutsch.

1835

Înființarea Băncii Generale de Economii Brașov, prima instituție de credit din Transilvania.

1837

Johann Gött publică ziarul transilvănean „Siebenbürger Wochenblatt” și informații despre suflet, spirit și cunoștiințe despre patrie „Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde”.

1838

Gheorghe Barițiu publică „Gazeta de Transilvania” și alte ziare.

1839

În oraș și în suburbii sunt 22.886 de locuitori, dintre care 9.116 (39,8%) sunt germani, 8.493 (32,7%) români și greci, 4.364 maghiari și secui (23,5%), 789 țigani (3,5%), 119 alții și străini (0,5%).

1841

Înființarea Asociației profesionale, 1844 a Casei generale de pensii din Brașov și 1846 a fondului de pensii de boală, de deces și de viaticum al tipografilor de meserie din Brașov.

1843

Înființarea magazinului Hesshaimer de alimente și produse coloniale.

1849

Primul număr al ziarului „Kronstädter Zeitung”; apar în același timp „Espatriatull” și „Brassói Lap”.

1850

Înființarea Școlii gimnaziale românești și a Camerei de Comerț și Industrie din Brașov. Brașov are 21.581 de locuitori, iar un an mai târziu deja 25.269.

1854

Se deschide serviciul de telegraf.

1858

Construirea primei rafinării de petrol în Brașov.

1859-1905

Înființarea a numeroase asociații: 1859 Asociația Bărbaților de Canto, 1861 Clubul de Gimnastică 1873 Clubul Alpin, 1874 Pompierii Brașoveni, 1878 Societatea Filarmonicii, 1885 Grupul de cantp, 1905 Clubul de ski.

1864

Înființarea fabricii de țesături Tellmann.

1864-1913

Construcția și punerea în funcțiune a numeroase instituții de caritate: 1864 construirea uzinei de gaz și introducerea iluminatului cu gaz; 30 martie 1873 inaugurarea gării; 1874-1876 construirea școlii de fete; 1881-1884 construirea clădirii internatului, mai târziu Komitatshaus; 1889 școala secundară superioară; 1892 tramvaiul cu aburi; 1893 conducta de apă; 1902 Palatul de Justiție și piscina acoperită de la Rossmarkt; 1906 clădirea oficiului poștal; 1911-1913 noua clădire a școlii gimnaziale Honterus.

1871

Martin Copony Sr. înființează prima fabrică de parchet din Transilvania.

1880

Brașov atinge paritatea demografică (9599 sași/germani, 9508 maghiari/ secui, 9079 români).

1880-1926

Industrializare treptată: 1880 fabrica de mașini „Schiel”, 1882 fabrica de hârtie „Schiel” din Bușteni, 1891 fabrica de ciment „Portland”, 1899 prima fabrică de bomboane și ciocolată din Transilvania (mai târziu „Hess”), 1926 fabrica de avioane IAR, etc.

1889

Brașov are o centrală telefonică cu 22 de conexiuni.

1890

Brașov are 30.739 de locuitori.

1894

Inaugurarea sălii de concerte (noua Redoute) din Hirschergasse.

1896

Prima proiecție de film Brașov în vila Kertsch.

1898

Inaugurarea Monumentului Honterus în cadrul sărbătorilor Honterus.

1907-1914

Adolf Meschendörfer editează revista culturală „Die Karpathen”.

1908

Înființarea Muzeului săsesc din Țara Bârsei.

1910

Brașov are 41.056 de locuitori.

1916

cucerirea și ocuparea orașului Brașov de către trupele române; 8 octombrie: eliberarea orașului și a zonei înconjurătoare de către unități aliate germane și austro-ungare.

1918

Trupele românești intră în oraș în urma declarației de anexare a Transilvaniei de către români.

1924-1939

Apare revista culturală transilvăneană „Klingsor” sub conducerea lui Heinrich Zillich.

1928

Înființarea Conservatorului „Astra”; construcția Palatului Camerei de Comerț și Industrie (în prezent Biblioteca Districtuală), 1939 construirea Hotelului ARO, prima clădire înaltă din Brașov.

1933

Înființarea Corului Bach sub conducerea profesorului Victor Bickerich.

1940-1944

Brașov este sediul conducerii „etniei germane din România”, numită de Reichul german.

1944

Ocuparea orașului de către trupele sovietice.

1945

Deportarea bărbaților și femeilor sași apți de muncă în Uniunea Sovietică.

1946

Incendiul din Zinnenwald în timpul unei perioade de secetă.

1948

naționalizarea întreprinderilor industriale săsești din Brașov.

1948-1971

Înființarea sistemului de învățământ superior din Brașov: 1948 înființarea Institutului de Silvicultură, 1949 a Institutului de Mecanică, 1956 formarea Politehnicii prin unirea celor două institute, 1960 înființarea Institutului Pedagogic, 1971 unificarea celor două instituții de învățământ într-o universitate.

1949

Înființarea Filarmonicii de Stat și a Teatrului de Stat, 1953 și a unui teatru muzical (în prezent Opera Brașov).

1950-1960

Schimbarea denumirii orașului în „Orașul Stalin” (Orașul Stalin).

1952

Evacuări forțate din Brașov și Țara Bârsei.

1957

primul număr al ziarului „Volkszeitung”” (de la 1 martie 1968 „Karpatenrundschau”).

1957-1960

Procese politice împotriva sașilor transilvăneni din Brașov: Procesul Bisericii Negre, Procesul Lacul Sfânta Ana și Prejbe, Procesul Scriitorilor, Procesul Heltau etc.

1959

Deschiderea primei linii de troleibuz după ce serviciul de tramvai a fost întrerupt.

1960

Inaugurarea noii clădiri a Teatrului de Stat, 1962 a noii gări centrale, 1967 a noii gări din Bartolomeu.

1962-1965

Construcția noului drum asfaltat de la Brașov în Poiană.

1963

Biserica reformată de lângă hotelul Aro-Palace, finalizată în 1892, împreună cu vicariatul și clădirea școlii învecinate, este demolată împotriva voinței congregației bisericii, la ordinul autorităților comuniste.

1966

Brașov are 163.345 de locuitori.

1969

Inaugurarea liniei de cale ferată electrificată Brașov – București.

1970

Construcția telecabinei de pe Tâmpa.

1971

Reînființarea Școlii Honterus sub numele de „Johannes Honterus Lyceum”; începe să funcționeze telecabina care duce în Postăvarul.

1982

După o amplă restaurare, a Cetățuii” de pe dealul Cetății este deschis pentru public ca complex de restaurante (folosit anterior, printre altele, ca închisoare și depozit de arhivă).

1984

sărbătorirea a 600 de ani de existență și redeschiderea Bisericii Negre după finalizarea restaurării interioare.

1985

Înființarea la München a publicației „Noul ziar Brașovean” – „Neue Kronstädter Zeitung”.

1987

Se reintroduce tramvaiul; 15 noiembrie: Revolta muncitorilor din Brașov, câteva mii de muncitori din marile întreprinderi industriale demonstrează împotriva tiraniei comuniste, luând cu asalt sediul Comitetului raional al RKP și al Consiliului popular raional, precum și sediul primăriei, care este și sediul Comitetului municipal al RKP.

1988

Piața istorică este reproiectată după principii moderne.

1989

Revoluția împotriva regimului Ceaușescu.

1990

înființarea Forumului Democrat al Germanilor din Județul Brașov (persoană juridică din 1999).

1992

Orașul are 323.724 de locuitori; primele alegeri locale după căderea comunismului, primar devine Adrian Moruzi (1992-1996), urmat de Ioan Ghișe (1996-2004) și George Scripcaru (2004 -2020), Allen Coliban (din 2020).

1998

500 de ani de la nașterea lui Johannes Honterus, restaurarea exterioară a Bisericii Negre se apropie de finalizare.

2002

Brașov are 284.596 de locuitori, dintre care 258.042 sunt români, 23.176 maghiari și 1717 germani.

2006

Înființarea Forumului Democrat al Germanilor din Brașov (Ortsforum Brașov); se întrerupe transportul cu tramvaiul.